Lonely Petunia in an onion patch


e luna plina..cine e de vina?
octombrie 24, 2008, 8:08 am
Categorisit la Uncategorized

Daca ploau ma imbrac in alb,
Daca e vineri nu mai pot de cald.
Port ochelari de soare
E luna plina
Cine e de vina?
…Am vrea intotdeauna sa gasim un vinovat pentru tot ce ni se intampla. Si, intr-un mod ciudat, chiar putem si chiar reusim.  Intr-o oarecare masura actiunile noastre sunt influentate si de ceilalti, nu numai de noi. Iar de multe ori, ca raspuns sau mod de aparare impotriva celorlalti,  gasim cele mai ciudate manifestari de comportament, care pe moment ni se par “ideale”, chiar daca nu sunt. Oricum, este demonstrat ca perfectiunea nu exista, asa ca din nou avem o scuza….Cu totii suntem potentiali vinovati ai nefericirii cuiva sau a starii sale naspa si, de cele mai multe ori, ale noastre personale. Dar e aiurea sa dai vina pe tine, nu? Asa ca mereu e altcineva de vina….chiar si nenea ala care se mica asa incet la metrou si din cauza caruia ai pierdut metroul…..Si vina cea mai mare se regaseste in domeniul “love failures”, acolo intotdeauna el/ea este cea vinovat(a) pentru tot ce e dezastruos in viata ta, pe toate planurile. E ca un “lant trofic” pentru ca din cauza dezamagirii pe plan sentimental se trage toata karma negativa a individiului si care atrage dupa sine toate ghinioanele si nereusitele posibile…Asa ca, intr-un mod extrem de terapeutic, nici tu, nici eu nu suntem niciodata vinovati de ceva, ci altcineva a cauzat problemele cu care ne confruntam in acest moment.:D



jaded
octombrie 24, 2008, 7:49 am
Categorisit la petunia

i feel jaded and no one can help me get out from under your spell…you`re the wizard of Oz and i feel so weak that i submit to your every desire..where are my magic shoes so i can fly away from you and find serenity.  hair,forgs,dirt and misery..this is the worl of Oz and i`m being swallowed up in this fantasy world….the gates are garded by the image of my deepest fears and  i`m so afraid going near them…where is my my night in shining armure? why can`t he feel my fear and my longing to be set free from my desperation….



26 noiembrie
octombrie 20, 2008, 9:02 pm
Categorisit la Uncategorized

26 noiembrie…magic day…concert TRICKY in Romania…happy happy, joy joy!!!!:P



dor…
octombrie 20, 2008, 8:36 pm
Categorisit la Uncategorized

dorul?ce este dorul? un sentiment!cum se manifesta? cum stii ca ti-e dor de ceva/cineva? serios acum! cica se spune ca ti-e dor de ceva/cineva cand te gandesti intruna la acel ceva si simti asa o stangere de inima numai la amintirea acelui ceva. sa fie asta dorul, sa fie asta “definitia” corecta, precisa si coerenta a dorului? De fapt, cine a inventat “dorul”? Si de ce i se zice “dor”? adica “dor” te duce si cu gandul la durere, nu? pe mine cel puitn ma face sa ma gandesc si la asta< ma dor ochii> sau <ochii dor> ca poate si ei duc lipsa cuiva. :) ) Asa ca m-am documentat, sa-i aflu si eu etimologia.

La romani, despre cuvantul “dor” exista doua prejudecati larg raspandite, vinovatii principali fiind profesorii de limba romana de scoala generala si liceu, care repeta la cursuri, ca papagalii, o prostie gata digerata de cine stie cine.

Prima: cica cuvantul este intraductibil si exista doar in limba romana. Basme. In engleza exista expresia “to long” al carui inteles coincide perfect cu “a ii fi dor”. De exemplu, “a-ti fi dor de cineva” se poate traduce prin “to long for someone”.

A doua prejudecata zice ca temenul “dor” este aproape imposibil de definit. Povesti. Sentimentul poate fi intr-adevar un sentiment difuz, dar asta nu inseamana ca nu poate fi definit. Iata o definitie: “sentiment difuz ori acut declansat de lipsa unei persoane, unui lucru sau a unor locuri, fata de care exista legaturi afective”.

   si inca o chestie foarte interesanta, mai ales pentru lingvistii wannabe:) http://www.ccm.ro/2007_toamna/eliade.htm



culori
octombrie 17, 2008, 4:20 pm
Categorisit la Uncategorized

Intotdeuna uit cat de pitoresc e Bucurestiul…de la un cersator la colt de strada la un grup de pensionari in “La mama” sarbatorindu-si unul dintre veterani….de la plimbari prin parc aproape accidentata de copii “gingasi” pe role pana la a te uita pe geam si a-ti observa vecinii joviali cum se dau in stamba pentru un loc de parcare….Bucurestiul e plin de culoare. Si totusi cateodata atat de gri. :) Gri prin agitatia haotica a orasului, prin oamenii lipsiti de vlaga si plini de plictis, de faptul ca monotonia si plictiseala e molipsitoare si nu intotdeuna ai un antidot pentru ea. Dar de cele mai multe ori ai, ai un colt intr-un bar unde sa te furisezi cu un prieten [2,3,100:D], ai intotdeauna o banca in parc sau macar un colt de iarba verde unde sa te asezi si sa te intrebi “ce caut eu aici?”. Ai, te ai pe tine insuti..si ai gandurile tale pe care , daca te simti vreodata plictisit si suparat si incepi sa vezi viata in gri, le asterni unul cate unul, folosindu-te de tastele unui calculator, pe o pagina web, sau word[nici nu conteaza] si parca vezi cum incep sa apara culorile: rosu, galben, verde, roz, portocaliu, albastru, mov, violet….