Lonely Petunia in an onion patch


it was just a foolish game
martie 29, 2009, 9:49 pm
Categorisit la Uncategorized

nothing lasts forever…

stii…am incercat de nenumarate ori sa-mi explic ce s-a intamplat…sa rememorez toate momentele in care lucrurile au luat-o intr-o directie gresita si inca nu gasesc nicio explicatie. si totusi, cu timpul, am observat ca nu prea mai conteaza, ca m-am resemnat(fara sa inteleg totusi – si asta ma sfasie pe dinauntru), ca nu mai doare asa tare(si totusi nu pot sa-mi retin lacrimile cand privesc pozele), dar stiu sigur ca mi-as fi dorit sa-mi raspunzi la cea mai grea intrebare dintre toate: De ce?

si cel mai mult ma enerveaza ca toata lumea are ceva din tine…si ca in momentul cand ma simt ranita, ma refugiez cu gandul la clipele cand eram noi doi, desi tu m-ai ranit cel mai tare in momentul cand m-ai privat de iubirea ta, de prezenta ta. dar mai stiu si ca n-as mai putea sa ma intorc la ce-a fost si altceva nu cred ca mi-ai putea oferi. oricum acum vorbesc in van pentru ca tu esti fericit…cu altcineva…iar eu sunt…inca in viata strabatand valuri de dezamagiri, de sperante desarte si minciuni. cateodata am impresia ca nu mai am nimic al meu din mine, ca toate au ramas la tine. ma simt pustiita si inca nimeni nu poate sa umple golul asta in mod permanent. dar inca mai cred, mai cred intr-un final fericit pentru mine, chiar si fara tine…pentru ca merit, pentru ca am dat 100%, iar daca tu n-ai stiut sa vezi si sa apreciezi asta…atunci a fost pierderea ta. eu am facut deja pace cu mine, sper sa poti s-o faci si tu de fiecare cand o sa te gandesti la greselile facute in trecut, si implicit la mine….

Noapte Buna!



email
martie 27, 2009, 4:32 pm
Categorisit la Uncategorized

Stii ce-mi ziceai tu mai de mult..ca astepti sa se alinieze planetele ca sa ne sincronizam si noi…cred ca lucru asta n-o sa se intample niciodata. Si e destul de ciudat faptul ca as vrea sa cred asta, as vrea sa cred in tine, dar am impresia ca minti, ca ma minti. Si atunci nu inteleg rostul celorlalte lucruri. De ce vrei sa ma tii langa tine, cand tu nu vrei sa fiu alaturi de tine. Si ma enerveaza ca te ascunzi in spatele celor mai banale lucruri: munca, prietenii, oboseala. Atunci eu pe ce loc ma situez, cand o sa ai timp si pentru mine, caci nici munca, nici prietenii, nici oboseala nu vor disparea.

Si as vrea sa-ti zic….nu ma mai suna, nu mai da mesaje, dar ma trezesc in imposibilitatea de a pronunta aceste cuvinte cu voce tare. Chiar si acum cand le-am scris, degetele mele au ezitat sa tasteze literele.  Insa tot acest  joc ma tulbura,  ma intriga  si ma epuizeza.  Nu e genul meu sa stau si sa astept ceva ce nici nu stiu macar ce astept. N-am nicio certitudine, nicio garantie…Nimic.

Si te pricepi atat de bine sa te joci cu mine verbal, sa intorci cuvintele pe toate partile cat sa te avantajeze pe tine in pozitia pe care vrei s-o adopti. Insa cand vine vorba sa demonstrezi prin fapte, te remarci prin lipsa oricarei intentii de a actiona intr-un mod sau altul. Asa ca esti contradictoriu in gand si gest….si ma enerveaza teribil chestia asta.

iar daca ti-as zice toate chestiile astea probabil n-ai intelege, asa ca n-am s-o fac inca.  Insa ma voi indeparta incet, si totodata brusc, ma intorc in lumea mea si ma izolez de-a ta, caci lumea ta mi-e vitrega si nu prea ma vrea la sanul ei, de fapt nu ma vrea pentru ca tu nu ma vrei.



Orbitor – Mircea Cartarescu
martie 19, 2009, 5:50 pm
Categorisit la Uncategorized

sex-life-49939

….tinerii se iubeau. Îşi mâncau gurile, îşi lingeau sfârcurile, îşi strângeau carnea tare a feselor. Îşi dezmierdau sexele până la umezeală şi tumefiere, le prindeau în palmă, le pătrundeau cu degetele. Se-ntorceau unul între picioarele celuilalt ca să savureze gustul dulce si fad al labiilor umede, al anusului stelat dintre minunatele emisfere, să-şi umple gura cu vigoarea şi tandreţea inimioarei vinete de la capătul membrului pe care fata îl alinta pe toată lungimea lui cu buzele şi cu limba. Şi pe când se afundau în mireasma şi textura şi plăcerea ameţitoare a vederii testiculelor şi pubisului şi feţei interioare a pulpelor, şi clitorisului micuţ în teaca sa de pieliţă, pe când devorau dulce cu gurile însetate, simţeau din plin, ca pe o damnare, disperarea de a nu avea destule mâini, destule buze, destula piele, destule ramnificaţii nervoase ca să-l soarbă cu totul pe celălalt, să se sature odată de pustiitoarea plăcere….”



where do you go from here?
martie 11, 2009, 4:23 pm
Categorisit la Uncategorized

passionErai nedumerit si nu stiai ce ar trebui sa faci acum..Te`n trebai ce urmeaza? Si ma`ntrebai: eu ce vreau?

Ce vreau? E atat de simplu…vreau lumea ta. Vreau sa plec din lumea mea doar cu o bocceluta si de partea cealalat a gardului cu spini sa fii tu, zambitor, cu ochii tai care ma ard si sa-mi spui: bine-ai venit! te asteptam! acum esti doar a mea!

Dar mi-e frica, mi-e frica sa fiu copilul in relatia asta, sa te tin in urma si sa ajungi sa ma urasti pentru asta. Sunt atatia ani care ne despart, atatea experiente de viata. Oare ne putem face fata unul altuia, tu nebuniei mele si eu seriozitatii tale?Mi-e frica sa nu te secatuiesc. Sa fiu asemenea unei ciuperci parazite, sa ma hranesc cu ce ai mai bun, sa ma dezvolt si pe tine sa te golesc.

Cu tine ar trebui sa fiu femeie, si nu stiu daca sunt pregatita sa renunt la copilul care sunt acum. Sa renunt la certuri copilaresti, la crize de isterie, la alint..si sa ma prezint drept “femeia” , sa-mi cenzurez inocenta vulgara, sa am “tinuta”, sa purtam conversatii inteligente. sa renunt la nopti pierdute, la alcool, tutun, la fumuri, la negru, la haine taiate, la par ciufulit, la stat pe strada, la privit la stele, la vulgaritate, la profan, la panica, la scris pe frunze, la vise, la fat-frumos, la pitici, la vampiri, la rock, la decadenta, la experiente psihadelice, la aiureala, la incoerenta, la ilogic, la tot ce sunt si ce nu sunt.

Te vreau si totusi nu! Si mi-e dor de tine, de rautatea ta, si-as vrea sa simt mana ta pe corpul meu, sarutul tau pe pielea mea…Sa-mi arati cum e sa fii cu un barbat, sa ma indrept spre Maturitate…

Dar tu ce vrei?



give me heart
martie 10, 2009, 4:18 pm
Categorisit la Uncategorized

The water is rushing in
I feel it on my skin
Our boat is sinking now
I wake up
I grab my things
As the waves keep
Rollin’ in
I ask myself
“Oh what’s the point?”
“What’s the point of it all?”
“What’s the point?”

Give me heart
Just give me hope
Give me love
Just give me warmth
Give me all I never knew
Give me something
To hold on to

Time goes by so slow
When you’re waiting
For a rescue boat
The water’s getting cold

And the ocean
Is not a home
When you feel it
All alone
Well it’s time to let you go
Let you go
Let you go

All I ever really wanted was to
All I ever really wanted was to
All I ever really wanted was to
Dream

Give me heart
Just give me hope
Give me love
Just give me warmth
Give me all I never knew
Give me something
To hold on to



10
martie 10, 2009, 3:11 pm
Categorisit la Uncategorized

1. Don’t ask her to be feminine
2. Don’t let her drink over three glasses
3. Drink coffee instead of Coke/Juice
4. If she hits you, act like it hurts. If it hurts, act like it doesn’t
5. On your 100th day together, give her a rose during her class
6. Make sure you learn fencing and squash
7. Be prepared to go to prison sometimes
8. If she says she’ll kill you, don’t take it lightly
9. If her feet hurt, exchange shoes with her
10. She likes to write. Encourage her (my sassy girl)

10 things i hate about you:

I hate the way you talk to me, and the way you cut your hair. I hate the way you drive my car. I hate it when you stare. I hate your big dumb combat boots, and the way you read my mind. I hate you so much it makes me sick; it even makes me rhyme. I hate it, I hate the way you’re always right. I hate it when you lie. I hate it when you make me laugh, even worse when you make me cry. I hate it when you’re not around, and the fact that you didn’t call. But mostly I hate the way I don’t hate you. Not even close, not even a little bit, not even at all.



ganduri…
martie 8, 2009, 2:23 am
Categorisit la Uncategorized

ganduri? ce ganduri? poti sa n-ai ganduri, sa nu gandesti nimic? nimic!! asta simt, un nimic …ma simt un nimic. simt ca trec prin viata fara sa exist. ma vezi?m-auzi?

…ca un drog..iti fac rau, dar parca ai mai vrea…oare ai sa rezisti tentatiei? eu as vrea sa nu, sa cedezi, sa-mi zici ca nu, dar sa ma vrei nebuneste!

kkt…e aiurea…ganduri nebunesti…total dubios….schimbare…de unde sa incep? cum sa schimb, cand nu-mi dau seama de ce nu merge?

te-am mintit, am zis ca nu-mi pasa, ca maine m-as putea trezi ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic. dar imi pasa, as fi vrut sa poti vedea mai departe de acest zid care ma inconjoara. prinsa intr-un turn de fildes, cineva a aruncat cheia si asteapta sa fie gasita sa ma eliberez. caut-o! nu pentru mine, ci pentru tine…elibereaza-te! fugi acum, nu sta in loc, nu privi inapoi. e ca o vraja….mereu in gandurile tale….o sa innebunesti…o sa te indepartez
de la drumul care ti l-ai cladit…o sa cazi…in gol…

nu-mi pasa. see you on The Other Side! :) )